Clickmed
programare rapida la medic

Cauze frecvente care duc la aparitia durerilor abdominale si tratamentul acestora

Actualizat la data de: 19 Noiembrie 2020
Consultant medical:

Dr. Livia Claudia Todireasa
Medic specialist medicina de familie

Durerea abdominala

Sus
Cauze frecvente care duc la aparitia durerilor abdominale si tratamentul acestora

Considerat a fi cel mai frecvent simptom si fiind cunoscut si sub denumirea populara de durere de burta sau crampe abdominale, fiecare dintre noi a experimentat acest tip de durere macar o data in viata si a avut sau nu nevoie de tratament.

Aceste banale dureri abdominale de cele mai multe ori, nu ne pun viata in pericol, insa sunt si cazuri in care pot semnala afectiuni urgente sau procese neoplazice.

Din punct de vedere clinic durerea se poate resimti fie in etajul abdominal superior sau inferior si poate avea diverse caractere si intensitate variabila.
Originea durerii poate pleca in marea majoritate de la organele situate in cavitatea abdominala sau poate sa tina chiar de structura peretelui abdominal.

Cuprins articol

  1. Durerea abdominala
  2. Tipuri de dureri abdominale
  3. Diagnostic si tratament
  4. Interpretarea testelor si a investigatiilor
  5. Cand ne adresam medicului?
  6. Citeste pe aceeasi tema

Tipuri de dureri abdominale

Sus

Putem avea 2 tipuri de durere abdominala:

1.Durerea continua are o intensitate variabila, poate usor la administrarea de antispastice sau poate fi influentata de tranzitul urinar ori digestic.

2.Durerea de tip colicativ ce poate aparea sau disparea si care variaza ca si intensitate, capatand un caracter sporadic si care de cele mai multe ori cedeaza la tratament specific.

Cele mai frecvente cauze de aparitie a durerilor abdominale sunt:
- stresul
- diareea/constipatia
- greturile/varsaturile
- gastroenterita/gastroduodenita
- diskinezia biliara
- durerile menstruale
- sindromul ovarelor polichistice
- boala celiaca
- anumite intolerante alimentare
- boala de reflux gastroesofagian
- ulcerul peptic/gastro-duodenal
- sindromul colonului iritabil
- apendicita
- pancreatita acuta
- colica biliara
- boli inflamatorii pelvine
- contractiile femeilor insarcinate

Diagnostic si tratament

Sus

Diagnosticul de cele mai multe ori se pune pe baza simptomatologiei sau de cele mai multe ori palpator in cazul examenului clinic.

In urma anamenzei si a examenului clinic, medicul va sti ce investigatii sa recomande, si care ar fi cauzele posibile care duc la aparitia durerilor abdominale, cauze ce vor fi confirmate in final prin diagnosticul final bazat pe rezultatele investigatiilor.

Fiecare test are rolul lui, pornind de la investigatiile de laborator ce ne pot sugera un sindrom inflamator prezent prin cresteri semnificative ale urmatoarelor analize: VSH(viteza de sedimentare a hematiilor), Fibrinogen, CRP/PCR(proteina C reactiva) si continuand cu investigatii imagistice mai amanuntite care pot localiza durerea si determina daca in zona respectiva exista ceva patologic care provoaca aparitia ei.

Teste biologice recomandate:
- hemoleucograma ce poate evidentia un sindrom anemic care ne poate orienta catre o etiologie a anemiei mai ales daca si sideremia este scazuta si atunci discutam despre anemie feripriva.
- examen sumar urina/urocultura in functie de caz
- coproparazitologic
- antigen fecal Helicobacter Pylori ce ne poate sugera aparitia unui ulcer in contextul infectiei cu Helicobacter Pylori
- probe hepatice(TGP/TGO) ce poate evidentia un sidrom de hepatocitoliza
- probele pancreatice(lipaza,amilaza) pot sugera o posibila pancreatita acuta
- magnezemia
- glicemie
- TSH si FT4(teste specifice pentru glanda tiroida)
- PSA(test specific pentru barbati pentru a evidentia sau nu o afectiune ce tine de prostata)
-c alcemia,iar daca este scazuta ne poate orienta catre o spasmofilie manifesta ce poate da si dureri abdominale.

Investigatii imagistice recomandate:
- ecografia abdomino-pelvina este de electie in stabilirea principalelor diagnostice, iar daca aceasta nu este sugestiva se recurge la alte investigatii mai amanuntite
- RMN-ul este o investigatie cu o specificitate mare si cu un continut de radiatii mai mic comparativ cu CT-ul
- CT-ul cu sau fara substanta de contract are si el beneficiile lui in ceea ce priveste stabilirea unor anumite diagnostice neconcludente
- colonoscopia de electie atunci cand sunt suspiciuni in ceea ce priveste o diverticuloza, un polip care sangereaza, o tumora la nivelul colonului, sau chiar si in cazul unei boli hemoroidale avansate, ori tromboze la nivel rectal
- endoscopia digestiva superioara se recomada cand exista nereguli la nivelul esofagului sau suspiciune de ulcer gastric/tumori gastrice.

Interpretarea testelor si a investigatiilor

Sus

De obicei interpretarea se face de medicul care a trimis sa faca aceste investigatii, iar daca el nu este disponibil din varii motive, pot fi vazute si interpretate si de catre medicul de familie care fie initiaza tratament daca se poate, fie trimite la un alt specialist.
O intrebare tot mai des intalnita in randul pacientilor este aceasta: ”Mai pot repeta analizele la un alt laborator daca nu mi-au iesit bine?”

Raspunsul este DA deoarece este dreptul pacientului sa mai ceara si o alta opinie medicala sau sa repede investigatiile daca el are neclaritati, insa trebuie stiut la ce interval sa se repete aceste analize ca sa nu dauneze sanatatii. Analizele de sange pot fi repetate fie la 7 zile daca este maxima urgenta fie la 1 luna respectiv 2,3,6 si un an in cazuri minore. In ceea ce priveste investigatiile imagistice ele au o restrictie din cauza radiatiilor si indicat ar fi sa se respecte o distanta de 3-6 luni de la ultima expunere in cadrul RMN-ului sau a CT-ului.

Iar raportat la colonoscopie si endoscopie, investigatii ce se fac in cazurile complicate si de epuizare a celorlalte investigatii termenul de repetare a investigatiilor mai sus mentionate variaza in functie de decizia medicului curant.

Cand ne adresam medicului?

Sus

Ne adresam ori de cate ori este nevoie si ori de cate ori simtim ca ceva nu este in regula cu tranzitul intestinal, cu urina sau alte modificari majore ale organismului cum ar fi: pierdere brusca in greutate, rigiditate abdominala, inapetenta, greturi, prezenta sangelui in scaun, varsaturi, palparea unei formatiuni, dureri difuze sau localizate care nu cedeaza la medicatia administrata, analize uzuale modificate,etc.

Important de retinut este faptul ca, cu cat ne adresam mai repede cu atat cresc sansele unui diagnostic corect si rapid depistat si initierea unui tratament medicamentos sau chirurgical corespunzator patologiei asociate.


Medici specialisti Gastroenterologie

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate