Clickmed
programare rapida la medic

Keratoconus

Actualizat la data de: 13 Iulie 2012

Generalitati

Sus
Keratoconus

Keratoconus este o boala degenerativa a ochilor caracterizata prin subtierea corneei si deformarea acesteia (corneea va avea forma de con).

Forma de con deviaza fasciculele luminoase de la nivelul ochiului, iar vederea va fi distorsionata.

Keratoconus poate sa apara, fie la unul din ochi, fie la amandoi. Conditia debuteaza la adolescenti sau mai devreme de varsta de 20 de ani.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Cauze
  3. Simptome
  4. Diagnostic
  5. Tratament
  6. Prognostic
  7. Modalitati de prevenire
  8. Citeste pe aceeasi tema

Cauze

Sus

Cauza exacta a keratoconusului este necunoscuta. Exista mai multe teorii, dar niciuna nu poate explica pe deplin cauza afectiunii. Se crede ca genetica, factorii de mediu si sistemul endocrin joaca un rol important in dezvoltarea keratoconusului.

Genetica - Un punct de vedere stiintific este ca keratoconus ar putea fi o conditie ce s-ar putea transmite genetic. Din informatiile disponibile in prezent exista mai putin de 1/10 posibilitati ca o ruda de sange a unui bolnav diagnosticat cu keratoconus sa dezvolte keratoconus.

Majoritatea persoanelor care sufera de keratoconus nu au alti membrii ai familiei care au aceasta boala. Studiile au demonstrat ca in cazul corneei afectata de keratoconus lipsesc fibre importante care stabilieaza structural partea anterioara a corneei. Acesta este motivul pentru care corneea are o flexibilitate crescuta si se va bomba spre exterior, avand aspectul unui con.

Factorii de mediu - Frecarea ochiului: forma corneei intalnita in keratoconus ar putea rezulta cu usurinta in urma unor traumatisme, cum ar fi frecarea ochiului. Se considera ca o posibila cauza a keratoconusului ar fi purtarea de lentile de contact care se freaca de suprafata corneei, dand nastere la forma corneei intalnita in keratoconus, dar si aceasta cauza ramane sub semnul intrebarii.

Alergii - Multe dintre pesoanele diagnosticate cu keratoconus au raportat faptul ca si-au frecat puternic ochii, din cauza mancarimilor si iritatiei ochiului, ca urmare a alergiilor. Totusi, legatura dintre alergii si keratoconus este neclara. Un procent tot mai mare de bolnavi sufera de keratoconus atopic.

Tulburari cum ar fi febra fanului, eczeme, astm, alergii alimentare sunt considerate boli atopice. Persoanele cu keratoconus sunt sfatuite sa evite cat mai mult posibil frecarea ochilor.

Stresul oxidativ - Unele studii indica o prelucrare anormala a radicalilor de superoxid din cornee, la bolnavii cu keratoconus si o implicare a stresului oxidativ in patogeneza acestei boli. In keratoconus, corneea nu dispune de capacitatea de autoreparare de rutina in cazul anumitor tipuri de daune, spre deosebire de corneea normala.

Ca orice testut din organism, corneea creaza produse nocive secundare pentru metabolismul celular numite radicali liberi. Corneea normala, ca orice alt tesut din organism, are un sistem de aparare prin care poate neutraliza acesti radicali liberi, astfel incat acestia sa nu distruga colagenul si partea structurala a corneei, pentru a se evita subtierea si bombarea corneei. Totusi in cazul corneei intalnite in keratoconus, pot avea loc daune structurale.

Hormoni - O alta ipoteza este ca un rol in declansarea keratoconusului il are sistemul endocrin, intrucat afectiunea este detectata prima data la pubertate si progreseaza. Aceasta teorie este controversata si neconfirmata.

Simptome

Sus

Semnele precoce de keratoconus sunt vederea incetosata si necesitatea modificarii frecvente a dioptriilor sau vedere incetosata care nu poate fi corectata cu ajutorul ochelarilor. De cele mai multe ori este prezent si astigmatismul.

Manifestarile keratoconusului debuteaza de obicei, in ultimii ani ai adolescentei sau in jurul varstei de 20 de ani, dar pot sa apara oricand. Simptomele conditiei includ:

  • accentuarea sensibilitatii la lumina
  • dificultatea de a sofa pe timp de noapte
  • vedere in forma de halou sau prezenta unor reflexii pe timp de noapte
  • senzatie de incordare a ochiului
  • dureri de cap si durere generalizata de ochi
  • iritatii oculare, dorinta excesiva de frecare.

Keratoconus, in special in stadiile incipiente, poate fi dificil de diagnosticat si toate simptomele de mai sus ar putea fi asociate cu alte probleme oculare. Nu exista manifestari specifice ale conditiei.

Diagnostic

Sus

Keratoconus poate fi diagnosticat dupa examinarea cu lampa cu fanta. Semnele clasice de keratoconus pe care medicul le va observa atunci cand examineaza ochii includ:

  • subtierea corneei
  • prezenta inelului Fleischer
  • striuri Vogt
  • cicatrici apicale.

Medicul va masura si curbura corneei. Acest lucru se face prin:

  • keratometrie - este o tehnica ce presupune masurarea curburii corneei cu un keratometru. In functie de tipul focalizarii razelor luminoase, medicul poate constata daca ochiul este sau nu curbat.
  • topografia corneeana - implica folosirea unui instrument computerizat care ofera "harti" tridimensionale ale corneei.

Tratament

Sus

Lentilele de contact sunt principalul tratament pentru majoritatea pacientilor cu keratoconus. Cazurile severe pot necesita transplant de cornee, in ultima instanta.

Urmatoarele tehnologii noi pot intarzia sau impiedica nevoia de transplant de cornee:

  • utilizarea de unde radio de inalta frecventa sau implantul de cornee, numit inel intracornean, cu ajutorul caruia forma corneei va fi schimbata, iar vederea va fi imbunatatita cu lentile de contact.
  • crosslinking cornean presupune crearea de noi legaturi intre fibrele de colagen care vor creste rezistenta mecanica a corneei, iar evolutia bolii va fi incetinita. Corneea ar putea fi apoi remodelata prin intermediul unei operatii chirurgicale pentru corectarea vederii.

Prognostic

Sus

In majoritatea cazurilor, vederea poate fi corectata cu lentile rigide de contact. In cazul in care este necesar transplantul de cornee rezultatele sunt de obicei, pozitive. Perioada de recuperare poate fi lunga si pacientii vor avea nevoie de lentile de contact.

Modalitati de prevenire

Sus

Cele mai multe dintre cazurile de keratoconus nu pot fi prevenite, dar puteti lua unele masuri pentru a nu declansa boala:

  • aveti grija cand va frecati ochii. Daca frecati energic ochii in fiecare zi, corneea se poate deteriora intr-un mod care ar putea duce la keratoconus. Desi inca nu a fost dovedita relatia dintre frecarea ochiului si keratoconus, daca trebuie sa va frecati sau sa va stergeti ochii, faceti acest lucru cat mai delicat posibil.
  • urmati instructiunile corecte de purtare a lentilelor de contact rigide. Este important ca acestea sa fii fost recomandate si montate de catre specialisti.

Medici specialisti Oftalmologie

Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate