Tulburari neurologice

Bolile neurologice sunt afectiuni ale creierului, maduvei spinarii si nervilor din tot corpul. Impreuna acestea controleaza toate functiile corpului.

Cand este prezenta o disfunctie a sistemului nervos pot interveni probleme motrice, de vorbire, inghitire, respiratie sau invatare. Puteti avea si probleme de memorie, senzoriale sau modificari ale dispozitiei.

Printre conditiile care se pot manifesta se numara: epilepsia, boala Alzeheimer si alte tipuri de demente, boli cerebro-vasculare, inclusiv accidentul vascular cerebral, migrena si alte tipuri de dureri de cap, scleroza multipla, boala Parkinson, neuroinfectii, tumori cerebrale, tulburari traumatice ale sistemului nervos, cum ar fi traumatisme cerebrale si tulburari neurolgice, ca urmare a malnutritiei.

Exista peste 600 de boli neurologice. Tipurile majore includ:

• boli cauzate de anomalii genetice, cum ar fi boala Huntington si distrofia musculara
• probleme legate de modul in care se dezvolta sistemul nervos, cum ar fi spina bifida
• boli degenerative, in cazul in care celulele nervoase sunt deteriorate sau mor, cum ar fi boala Parkinson si boala Alzheimer
• boli ale vaselor de sange care alimenteaza creierul, cum ar fi accidentul vascular cerebral
• leziuni ale maduvei spinarii si creierului - convulsii cum ar fi epilepsia
• cancer, cum ar fi tumorile creierului
• infectii cum ar fi meningita.

Manifestarile neurolgice sunt cauzate de sistemul nervos sau de ceea ce intervine asupra functiei normale a sistemului nervos. Sistemul nervos este format din doua parti:

• sistemul nervos central care include creierul si maduva spinarii - actioneaza ca o statie centrala de procesare.
• sistemul nervos periferic transmite informatiile senzoriale intre muschi, tesuturi si nervi in intregul organism catre creier. Atunci cand aceste conexiuni sunt perturbate apar simptome neurologice.

Simptomele neurologice isi au deseori originea din sistemul nervos periferic si includ senzatie de arsura, amorteala, intepatura, slabiciune musculara sau paralizie si sensibilitate. Aceste simptome pot fi cauzate de un traumatism local, in cazul in care durerea este direct legata de un traumatism sau de o boala sistemica, care ar putea sa afecteze intregul corp.

Durerea poate fi o expresie a unei conditii mult mai complexe: senzatia de durere ar putea fi resimtita intr-o parte a corpului in care n-a avut loc un prejudiciu sau nu se manifesta local o boala. Acest tip de durere este cel mai dificil de diagnosticat si tratat.

Simptomele neurologice pot fi declansate de unul sau mai multi nervi. Unele sindroame, cum ar fi sindromul de tunel carpian apare atunci cand un nerv este comprimat si lipsit de fluxul de sange corespunzator. Diabetul este o cauza frecventa a neuropatiilor periferice, in care nervii sunt lezati din cauza nivelurilor prea mari de zahar.

Simptomele neurolgice pot fi caracteristice si bolilor autoimune (lupus, sindorm GullainBarre) sau a virusurilor (HIV, Epstein-Barr) sau virusul varicelo-zosterian. Manifestarile neurologice din cauza unor disfunctii ale sistemului nervos autonom (parte a sistemului nervos periferic) pot intrerupe actiunile involuntare cum ar fi respiratia, inghitirea, controlul vezicii urinare sau transpiratia. Acestea pot fi insotite de modificari ale tensiunii arteriale (ameteli, vertij, pierdere a constientei). Se va solicita imediat asistenta medicala de urgenta, daca manifestati aceste simptome, intrucat viata dumneavoastra s-ar putea afla in pericol.

Aceasta este o boala progresiva, in care celulele creierului sunt distruse. In consecinta, persoanele care sufera de aceasta afectiune au pierderi de memorie, gandire, dificultati de planificare, schimbari de personalitate si probleme motrice. Boala Alzheimer se agraveaza in timp si este fatala.

Simptomele bolii debuteaza dupa varsta de 60 de ani la cele mai multe dintre persoane. In creierul persoanelor cu Alzheimer se gasesc depozite si fibre rasucite de proteine. Cercetatorii investigheaza rolul acestora in dezvoltarea si progresia bolii.

Distrofia musculara se refera la un grup de peste 30 de boli ereditare, care cauzeaza slabiciune musculara si pierdere de masa musculara. Unele forme ale bolii apar in copilaria timpurie sau copilarie, in timp ce altele apar la varsta mijlocie sau chiar mai tarziu. Simptomele variaza in functie de tipul distrofiei musculare.

Toate formele bolii slabesc muschii unei persoane. Cei mai multi dintre oamenii care sufera de distrofie musculara isi pierd capacitatea de a merge. Nu exista niciun tratament pentru distrofia musculara. Tratamentele includ terapie fizica si de limbaj, dispozitive ortopedice, interventie chirurgicala si medicamente.

Bolnavii ce sufera de epilepsie manifesta convulsii recurente. Acestea sunt episoade in care functia creierului este intrerupta din cauza unor activitati neuronale atipice in creier. Convulsiile pot fi usoare, cum ar fi o modificare de scurta durata a constientei sau atentiei sau mai importante, caracterizate de agitatia necontrolata a corpului.

O migrena este caracterizata prin dureri pulsatile la nivelul capului si perceptii modificate. Alte simptome includ greata, varsaturi si sensibilitate crescuta la lumina sau sunet. Durerile tipice de migrene afecteaza o parte a capului si pot dura ore sau zile.

Aproximativ o treime dintre persoanele cu migrene pot experimenta diverse simptome vizuale sau senzoriale. Migrenele afecteaza mai ales persoanele cu varsta intre 15-55 de ani, dar aproximativ 5-10% dintre copii pot avea dureri de cap. Genetica si factorii de mediu pot contribui la dezvoltarea migrenelor, desi sunt necesare mai multe studii pentru a intelege cauzele bolii.

Boala Parkinson este o tulburare a sistemului nervos care afecteaza miscarile unei persoane. Tulburarea debuteaza incet, dar pe masura ce progreseaza se inrautateste. Simptomul cel mai cunoscut este tremurul mainlor, bratelor, picioarelor sau fetei.

Alte manifestari includ: miscarea lenta a corpului, dificultati ale echilibrului si probleme de coordonare a miscarilor corpului, rigiditatea bratelor, picioarelor sau torsului. Persoanele cu boala Parkinson pot intampina greutati in a face sarcinile de zi cu zi, cum ar fi mersul pe jos si vorbitul. Afectiunea afecteaza, de obicei, persoanele cu varsta de peste 50 de ani.