Fibroadenoamele mamare

Glandele mamare (sanii) sunt alcatuite din ducte si lobi, care sunt inconjurati de tesut glandular si tesut de sustinere (bogat in fibre elastice). Fibroadenomul mamar este format de cresterea excesiva a testului, sub forma unei sfere de mici dimensiuni - nodul. Fibroadenomul mamare este benign, in consecinta nu creste riscul dezvoltatii cancerului mamar.

Aparitia fibroadenomului este determinata de nivelul crescut de estrogeni din organism. Acesta are o textura neteda, este bine delimitat si poate provoca un usor disconfort.
Cele mai multe au o dimensiune de aproximativ 1-3 cm, iar cand depasesc 5 cm se numesc fibroadenoame gigant.

De regula, fibroadenoamele isi pastreaza marimea; iar de-a lungul timpului, unele se pot micsora iar alte pot sa dispara. Ocazional acestea cresc in dimensiune, in special la adolescente, femeile insarcinate sau care alapteaza. Fibroadenomul diagnosticat la adolescente poarta denumirea de fibroadenom juvenil.

Fibroadenomul este cea mai frecventa tumora benigna a glandei mamare la femeile tinere. De regula, acestea sunt sferice, mobile si cu suprafata neteda. Un formatiune mamara fixa poate fi diagnosticata ca tumoare maligna.

La femeile tinere fibroadenoamele au o forma clar definita, iar femeile in varsta pot prezenta calcifieri. La 15% din cazuri, fibroadenoamele sunt multiple si sunt prezente la ambii sani.

Din cauza sensibilitatii la estrogeni, fibroadenomul poate creste in dimensiune spre sfarsitul menstruatiei sau in timpul sarcinii. Dupa menopauza, multe dintre acestea dispar spontan ca urmare a scaderii nivelului de estrogen. Terapia de substitutie hormonala urmata de femeile aflate la menopauza poate impiedica micsorarea fibroadenoamelor.
De obicei, cresterea in dimensiune a acestor formatiuni benigne nu este dureroasa, dar marimea si localizarea pot provoca sensibilitate sau dureri de san.

Frecvent fibroadenoamele mamare apar la femeile care au varsta cuprinsa intre 15-30 de ani si la femeile insarcinate.
Un procent de peste 10% din persoanele de sex feminin dezvolta fibroadenoame, dintre care aproximativ 20% sunt afro-americane. Acestea apar cu o frecventa mai redusa la postmenopauza, cu exceptia cazurilor in care femeile urmeaza terapie de substitutie hormonala cu estrogen. Aproximativ 10% din fibroame dispar in timp, dar 20% dintre acestea sunt recurente.

Evaluarea si investigatiile unui fibroadenom se fac dupa ce medicul a identificat formatiunea mamara. Procesul poate implica urmatoarele teste sau examene:

• Examen clinic la nivelul sanului - Medicul examineaza fizic nodulul mamar si zona din jurul acestuia pentru a depista daca sunt si alte modificari la nivelul acestuia. Intrebari posibile in timpul examenului fizic: cand ati observat prima data fibroadenomul, forma si marimea acestuia s-au modificat pe parcursul timpului, prezentati scurgeri mamelonare si daca ati sesizat vreo schimbare a dimensiunii acestuia in perioada ciclului menstrual?

• Mamografia - Aceasta investigatie foloseste raze X, iar rezultatul este concretizat intr-o imagine a zonelor suspecte de tesut mamar. Fibroadenomul apare pe o mamografie ca o formatiune mamara cu margini netede, rotunde, diferita de tesutul mamar din jur. Femeile care au trecut de varsta de 30 ani trebuie sa efectueze o mamografie de rutina, o data pe an.

• Ecografia mamara - Pentru pacientele cu varsta sub 30 de ani se recomanda efectuarea unei ecografii, pentru evaluarea formatiunii mamare. Tesutul mamar dens la femeile tinere fac dificila interpretarea unei mamografii. Ecografia de san ajuta medicul sa depisteze daca nodulul este solid sau umplut cu lichid. O masa solida este cel mai probabil un fibroadenom, iar o masa umpluta cu lichid poate fi un chist mamar.

• Biopsia aspirativa cu ac fin - Cu ajutorul unui ac fin, medicul aspira continut din nodulul mamar. Daca nu este extras lichid, nodulul este solid si cel mai probabil este un fibroadenom. Se va recolta o mostra de celule care va fi trimisa la analiza pentru a se verifica daca este malign sau benign.

• Biopsia - Pentru a fi sigur ca este vorba exclusiv de un fibroadenom mamar si nu cancer mamar, medicul va recomanda o biopsie. In timpul procedurii se va folosi un ac gros (trocar) si sub ghidaj ecografic pentru a extrage o mostra de tesut din formatiunea mamara. Biopsia este cea mai sigura modalitate de diagnosticare, insa adolescentele si femeile tinere nu trebuie neaparat sa fie supuse unei biopsii, daca formatiunea prezenta are toate caracteristicile unui fibroadenom.

Deoarece fibroadenoamele sunt formatiuni benigne, acestea nu vor fi extirpate prin interventie chirurgicala. Indepartarea chirurgicala a adenomul se realizeaza numai daca isi schimba forma si dimensiunea. Totodata, recurgerea la o procedura chirurgicala depinde de o serie de factori fizici si psihologici: durerea sau disconfortul cauzate, locatia si de gradul de anxietate al pacientei. Astfel, daca pe o femeie o nelinisteste ideea ca nodulul ramane netratat, fibroadenomul poate fi extirpat pentru a imbunatati starea psihica a acesteia.

Fibroadenomul poate fi eliminat sub anestezie locala, fie chirurgical, fie prin folosirea unui ac fin. Daca in urma biopsiei se demonstreaza ca nu este malign, in timpul procedurii fibroadenomul va fi eliminat in totalitate.

Un procent scazut dintre pacientele cu fibroadenom mamar prezinta un risc crescut de a dezvolta cancer mamar din cauza acestuia; foarte rar fiind identificate celule canceroase in probele de biopsie ale fibroadenomului.

Complicatiile unui fibroadenom nu sunt frecvente. Biopsia si indepartarea chirurgicala fibroadenoamelor, ca oricare alte proceduri chirurgicale, implica riscul de sangerare, cicatrici si infectii post-operatorii. Dupa eliminarea nodulului este posibil ca acesta sa reapara in aceeasi locatie. Riscul de cancer de san depinde de tipul fibroadenomului.

Fibroadenoamele simple
Majoritatea fibroadenoamelor sunt simple: masa acestora este distincta si celulele au aspect uniform. Acestea nu favorizeaza aparitia cancerului de san, mai ales daca nu exista istoric familial care sa includa prezenta acestei boli.
Fibroadenoamele complexe
Acestea contin chisturi mamare, iar lobii sanului au dimensiuni marite si prezinta bucati de tesut opac si dens - calcifieri. Fibroadenoamele complexe nu evolueaza catre cancer de san, dar la anumite paciente pot favoriza aparitia acestuia. Cu toate acestea, riscul de aparitie al cancerului de san este scazut chiar si dupa diagonsticarea unui fibroadenom complex.