Clickmed
programare rapida la medic

Rozaceea

Actualizat la data de: 13 Aprilie 2021

Generalitati

Sus
Rozaceea Vezi galerie foto

Rozaceea este o afectiune foarte frecventa in populatie ce se caracterizeaza in principal prin aparitia unor zone eritematoase (flush) localizate la nivelul fetei, alaturi de o serie de semne clinice generale ce includ: telangiectazii, eruptii papulopustuloase inflamatorii (asemanatoare acneei juvenile vulgare).

Petele rosiatice tind sa apara in special pe obraji, nas, frunte si mai putin pe gat, torace, urechi sau scalp. Netratata, rozaceea tinde sa evolueze si sa se agraveze in timp.

Boala are caracter ciclic: se acutizeaza pentru cateva saptamani, apoi simptomele se remit (fara sa dispara complet, insa), apoi procesul se reia.

Se estimeaza ca peste 40 de milioane de persoane sufera de aceasta afectiune in intreaga lume. Femeile par a fi afectate mult mai frecvent comparativ cu barbatii (rata este de 3:1), iar maximul incidentei este intre 30- 60 de ani.

Care este cauza?
Specialistii nu au stabilit deocamdata cauza exacta a rozaceei. Afecteaza in special populatia caucaziana (cu ten deschis la culoare), dar nu numai, si se pare ca are componenta genetica. Spre deosebire de ce se credea in trecut, rozaceea nu apare ca urmare a consumului exagerat de alcool (dar acesta poate agrava simptomele si intensitatea bolii).

Rozaceea se poate acutiza in momente emotionante sau ori de cate ori se declanseaza vasodilatatie in special la nivelul fetei. Cei mai obisnuiti factori declansatori sunt considerati a fi: exercitiile fizice intense, expunerea la soare, stresul, alimentele picante, alcoolul, baile fierbinti, schimbarile bruste de temperatura (treceri de la cald la rece si de la rece la cald).

Acuze frecvente
Cel mai adesea, pacientii cu rozacee acuza:

- inrosirea fetei cu aparitia unor pustule pe tegumentele obrajilor, nasului, in jurul buzelor si pe frunte, care persista cateva zile;
- vizualizarea la suprafata tegumentelor a unor vase sangvine foarte subtiri (dand aspect de panza de paianjen);
- usturime si chiar senzatie de arsura pe fata, in special daca se aplica diverse creme cosmetice si lotiuni neadecvate nevoilor pielii; pacientul isi poate simti fata excesiv de uscata, crapata si foarte sensibila la palpare;
- ochi uscati, iritati si inrositi; pleoapele pot parea umflate (edematiate), iar vederea poate fi incetosata. Daca nu este tratata, rozaceea poate determina aparitia unor probleme grave de vedere. In absenta tratamentului, rozaceea evolueaza, determinand aparitia unor formatiuni reliefate, denumite papule, care se cantoneaza in special la nivelul nasului si obrazului si au tendinta de inmultire, pana cand modifica aspectul obisnuit al regiunii. In cazurile grave, rozaceea poate evolua pana la rinofima (insa aceasta situatie apare destul de rar).

Principii terapeutice
Medicii pot prescrie pacientilor un tratament medicamentos, care sa tina simptomatologia sub control, alaturi de masuri igieno-dietetice, care sa amelioreze calitatea vietii pacientului. Rozaceea in sine nu are tratament care sa asigure vindecarea (boala este considerata ca incurabila), insa poate fi controlata cu foarte mult succes.

Cele mai utilizate tratamente includ:
- Creme sau comprimate pe baza de antibiotice care sa controleze eritemul si pustulele ce pot sa apara pe fata, dar si probleme oftalmologice. Astfel de tratamente nu sunt indicate femeilor insarcinate deoarece antibioticele nu sunt considerate a fi substante sigure in sarcina.

In cazul in care pacientul a inceput un tratament pe baza de antibiotic trebuie sa fie rabdator (pana la aparitia rezultatelor pot trece chiar si 2 luni). In cazul in care tratamentul antibiotic nu da rezultate, se poate incerca ceva mai puternic, cum ar fi creme pe baza de vitamina A sau derivatii sai, cum ar fi izotretinoin sau tretinoin (Retin-A). Nici aceste substante nu sunt sigure pentru a fi administrate in sarcina (indiferent de stadiul ei).

- Tratamentul chirurgical se indica doar daca pacientul are rozacee foarte avansata (in aceasta situatie chirurgia estetica poate corecta cu succes imperfectiunile pielii). Proceduri frecvent utilizate sunt dermabraziunea, criochirurgia si chirurgia cu laser.

Prevenirea acutizarilor
Exista cateva sfaturi practice pe care specialistii le fac pacientilor cu rozacee pentru a putea preveni reactivarea si acutizarea bolii:

- Descoperirea factorilor declansatori si evitarea lor - triggerii sunt de fapt situatii, factori de mediu sau alimentari, care au capacitatea de a declansa o criza vasodilatatoare.

Pacientii sunt sfatuiti sa determine exact care sunt acesti factori si sa incerce sa ii evite, pe cat posibil. O metoda utila este notarea intr-un carnetel a alimentelor, bauturilor consumate sau a activitatilor efectuate in zilele in care apar crizele. Acest carnetel poate fi aratat medicului la urmatoarea vizita si astfel se poate stabili ce trebuie evitat pe viitor.

- Utilizarea zilnica a unei creme cu factor de protectie solar. Se recomanda o crema cu minim 15 SPF, care sa poata bloca atat radiatiile ultraviolete A si B, cat si pe cele infrarosii. In zilele de iarna, pacientii trebuie sa foloseasca creme hidratante, care sa previna uscarea si craparea pielii (aceste neplaceri pot sa apara din cauza actiunii vantului rece si a temperaturiilor scazute)

- Evitarea produselor abrazive sau exfoliante. Sunt recomandate exclusiv produsele dermatocosmetice special concepute pentru tenul sensibil

- Ingrijirea atenta a ochilor - se recomanda utilizarea lotiunilor speciale si a lacrimilor artificiale daca pacientul simte nevoia.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Cauze
  3. Simptomatologie
  4. Mecanism fiziopatologic
  5. Factori de risc
  6. Consult de specialitate
  7. Prognostic
  8. Investigatii paraclinice
  9. Tratament medicamentos
  10. Tratament la domiciliu
  11. Tratament chirurgical
  12. Prevenire
  13. Citeste pe aceeasi tema

Cauze

Sus

Cauza exacta a rozaceei ramane necunoscuta. Se considera ca are o componenta genetica, insa la fel de importanti sunt si factorii vasculari, de mediu, degenerativi sau chimici.

Se pare ca sunt implicati si organisme microbiene care populeaza tegumentele, ca si anumite anomalii ale unitatii pilosebacee (aceasta este formata din foliculul pilos si glandele sebacee atasate lui).
In momentul actual exista mai multe teorii care isi propun sa explice aparitia bolii.

Teoria vasculara se bazeaza pe existenta unei sensibilitati crescute a vaselor localizate in pielea fetei care au un raspuns exagerat la stimulii dilatatori. Din cauza faptului ca se modifica temperatura cutanata, acest lucru duce la cresterea proliferarii bacteriene, care va determina aparitia de pustule sau cosuri (de unde aspectul clinic asemanator dintre rozacee si acneea vulgara).

Un rol in aparitia leziunilor cutanate specifice il pot avea si anumite microorganisme, Demodex folliculorum, care se gasesc in mod normal pe tegumente. Se pare insa ca in cazul pacientilor cu rozacee numarul lor este foarte crescut, comparativ cu persoanele care nu au boala.

Rozaceea se acutizeaza in momentul in care pacientul este expus la factorii declansatori (care determina dilatarea exagerata a vaselor). Acestia sunt reprezentati in general de soare, activitate fizica intensa, apa fierbinte, stres emotional, mancaruri picante, alcool, produse pe baza de cafeina, in special cafea si ceai, medicamente vasodilatatoare (inclusiv medicamente antihipertensive) si corticosteroizi.

Unele studii coreleaza existenta rozaceei cu prezenta Helicobacter Pylori, care este agentul etiologic al ulcerului gastric, insa rezultatele si relatia dintre ele sunt in continuare neclare.
De asemenea, specialistii au observant ca pacientii cu rozacee au niveluri mult crescute ale unui peptid numit catelicidina.

Alte teorii includ ipoteza ca rozaceea este de fapt o boala neurologica ce apare in urma hipersensibilizarii neuronilor senzitivi de catre bradikinina (aceasta fiind activata de catre sistemul kinina - kalicreina, ca urmare a expunerii la bacterii de provenienta enterica).

Se produce apoi o inflamatie de cauza neurogena la orice stimulare dermatologica ce va determina vasodilatatia caracteristica bolii.
Anumite medicamente sau anumiti iritanti chimici locali sunt capabili sa grabeasca evolutia bolii. Steroizii induc aparitia rozaceei, chiar si cei cu aplicare locala sau nazala.

Simptomatologie

Sus

Exista 4 tipuri importante de rozacee, fiecare avand simptomatologia lui. Unii pacienti pot prezenta mai multe tipuri si au, din acest motiv, o gama mult mai larga de simptome. Aceste 4 tipuri au fost stabilite tinandu-se seama de semnele clinice si simptomele pacientului si sunt prezentate in cele ce urmeaza.

Tipul eritematotelangiectatic - se caracterizeaza prin inrosirea faciala centrala, adesea acompaniata de senzatia de arsura la nivelul pielii. Eritemul cruta de cele mai multe ori regiunile perioculare bilaterale.

Pacientii cu acest tip de rozacee au un ten foarte subtire si cu tendinta spre deshidratare. Zonele afectate in mod cronic pot sa devina in timp aspre la atingere (ca urmare a dermatitei). Factorii declansatori sunt reprezentati de stresul emotional, bauturile calde, alcoolul sau alimentele condimentate. O alta caracteristica a acestui tip este reprezentata de agravarea senzatiei de arsura in momentul in care se aplica diverse creme, unguente sau alifii locale.

Rozaceea papulopustuloasa - reprezinta forma clasica a bolii. Pacientii sunt de cele mai multe ori femei de varsta mijlocie. Leziunile au localizare centrala si se prezinta sub forma unor placarde eritematoase, papule rosiatice peste care apar pustule. Telangiectaziile sunt si ele prezente, dar se observa mai greu din cauza eritemului intens ce caracterizeaza acest tip de boala. Din cauza aspectului, aceasta forma este adesea confundata cu acneea.

Rozaceea fimatoasa - se caracterizeaza prin ingrosarea accentuata si difuza a tegumentelor fetei, cu aparitia de nodozitati sau neregularitati la suprafata nasului (rinofima), barbiei (gnatofima), fruntii (metofima), urechilor (otofima) si/sau pleoapelor (blefarofima). Rozaceea fimatoasa are la randul ei 4 subtipuri histologice: glandulara, fibroasa, fibroangiomatoasa si actinica.

Rozaceea oculara - este tipul de rozacee in care manifestarile oculare le preced cu cativa ani pe cele tegumentare (dar exista si numeroase situatii cand apar concomitent manifestarile oftalmologice cu cele dermatologice). Manifestarile oculare includ blefarita, conjunctivita, inflamarea pleoapelor si glandelor, hiperemia conjunctivala interpalpebrala si telangiectazii conjunctivale. Pacientii pot sa acuze de asemenea senzatia de corp strain in ochi sau de arsura si uscaciune. Fotofobia poate fi si ea prezenta.

Au fost descrise si alte forme de rozacee, insa deocamdata nu au fost acceptate ca subtipuri individuale. Acestea sunt:
- Rozacee granulomatoasa;
- Rozacee fulminans (pyoderma faciale), o forma rara si severa care afecteaza exclusiv femeile tinere, in jurul varstei de 20 de ani;
- Dermatita periorala (sau periorificiala);
- Rozaceea conglobata.
Pacientii cu rozacee trec adesea prin perioade intense de depresii, ca urmare a afectarii faciale si a durerilor resimtite. Toate simptomele scad semnificativ calitatea vietii acestora.

De retinut!
Oricare ar fi tipul particular de rozacee pe care il are un pacient, exista o paleta de simptome care se regasesc in toate. Aceste simptome principale includ:

- Flush (eritem) facial - poate avea aspect de eritem in fluture (desi aceasta descriere semiologica este mult mai caracteristica lupusului eritematos sitemic), deoarece afecteaza piramida nazala si pometii (arcadele zigomatice). La femei apare in mod tipic pe obraji, nas, barbie si frunte, iar in cazul barbatilor apare pe nas. In cazuri mai rare apare si la nivelul decolteului si pe torace.

- Pustulele - apar in special pe zonele eritematoase sau pe marginile acestora. Culoarea rosiatica le diferentiaza de cosurile din acnee.

- Telangiectazii - sunt vase superficial vizibile la nivelul tegumetelor, in special pe obraji. Apar liniare si sinuoase, ca niste panze de paianjen.

- Ingrosarea localizata a tegumentelor sau nodozitati tegumentare (cum apar in cazul pacientilor cu rinofina, majoritatea barbati, care prezinta astfel de proeminente la nivelul nasului)

- Iritare oculara: roseata, senzatia de nisip in ochi, conjunctivita, edemul pleoapei.

Pacientii nu tolereaza lentilele de contact, iar vederea devine incetosata (doar in cazurile cu adevarat severe este afectata serios si ireversibil vederea pacientului). Aproximativ 50% din pacientii cu rozacee sufera intr-o masura mai mare sau mai mica de tulburari vizuale.

Unele dintre simptomele ce apar in rozacee se intalnesc si in alte boli, cum ar fi: lupus eritematos sistemic (fazele acute), dermatita periorala, sarcoidoza, dermatita seboreica, sindrom de carcinoid si insuficienta de valva mitrala, acnee vulgara, foliculita pustulara.

Mecanism fiziopatologic

Sus

Rozaceea apare in etape. Primul semn poate fi reprezentat de tendinta pacientilor de a se inrosi usor si la stimuli aparent nesemnificativi. Apar, in mod caracteristic, obrajii imbujorati si zone eritematoase care persista. Tenul devine mult mai sensibil si are o reactivitate exagerata la produse cosmetice, la lotiuni si creme.

Exista pacienti care prezinta initial iritatii la nivelul ochilor inainte de orice alte semne sau simptome. Modificarile prezente la nivelul tegumentelor sunt expresia clinica a proceselor fiziopatologice care au loc in structurile profunde.

Exista o serie de procese si mecanisme intricate ce au ca rezultat final aparitia rozaceei.

Mecanismul vasogenic: cresterea fluxului prin vasele sangvine ale fetei care sunt localizate superficial reprezinta principalul factor incriminat in aparitia flush-ului facial. Vasodilatatia (care reprezinta de fapt raspunsul vascular normal la hipertermie) este semnificativ mai intensa in cazul pacientilor cu rozacee.

Expuneri climatice – exista dovezi care sustin teoria conform careia expunerea organismului la conditii aspre de mediu afecteaza vasele sangvine cutanate si tesutul conjunctiv dermic. Astfel de situatii includ expunerea la radiatii ultraviolete, la frig sau caldura excesiva. Dimpotriva, alte studii demonstreaza ca simptomele majoritatii pacientilor nu sunt agravate de expunerea la soare si nici nu se acutizeaza daca persoana vine in contact brusc cu ultraviolete.

Degenerarea matrixului dermic - rozaceea presupune atat afectarea endoteliului vascula,r cat si degenerarea matricei conjunctive. Inca nu s-a stabilit insa daca afectarea initiala este la nivel matricial (determinand astfel o sustinere conjunctiva slaba a vaselor ce modifica permeabilitatea cu extravazare de ser, mediatori ai inflamatiei si metaboliti toxici) sau la nivel vascular (cu extravazarea compusilor mentionati, prezenta lor determinand mai departe modificari degenerative ale matricei).

Mecanisme iritante – episoadele de flush pot sa apara ca urmare a ingestiei anumitor alimente care au capacitatea de a declansa aceasta reactie, mancaruri condimentate, alcool, bauturi calde. Desi acesti factori au rol in declansarea crizei, ei nu sunt implicati in mecanismul fiziopatogenic in urma caruia apare rozaceea.

Exista chiar si medicamente care determina acutizari ale simptomatologiei, cum ar fi: amiodarona, steroizii cu administrare locala sau nazala si doze mari de vitamina B6 si B12.

Inflamatia perifoliculara vs inflamatia perivasculara - pot sa existe infiltrate inflamatorii in spatiul perivascular si/sau perifolicular. Deocamdata nu s-a stabilit exact care este localizarea predilecta a acestor inflamatii.

Organisme microbiene - Demodex folliculorum (microorganism ce populeaza firul de par) poate juca un rol important in patogeneza rozaceei.

Este demonstrat faptul ca Demodex prefera regiunile tegumentare care sunt afectate in rozacee (nas, obraji). De asemenea, se stie ca organismul se apara impotriva antigenelor de Demodex prin declansarea unui raspuns inflamator bazat pe celulele T helper. Din cauza faptului ca Demodex se gaseste si pe pielea pacientilor sanatosi, specialistii inca realizeaza teste si studii pentru a putea corela prezenta microorganismelor cu boala.

Daca stimulul care initiaza procesul patogen se mentine inca necunoscut, evolutia procesului a fost destul de mult analizata.
Pe masura ce rozaceea evolueaza eritemul facial apare si dispare de pe zonele predispuse: obraji, frunte, barbie. Ori de cate ori se intensifica fluxul sangvin in vasele subtegumentare sau apar factori care sa determine dilatarea acestora, pielea se va inrosi. Dilatarea cronica este cea care sta la baza aparitiei telangiectaziilor.

Pot sa inceapa sa apara mici pustule la nivelul placardelor eritematoase sau pe marginile lor (pustule care seamana cu cosurile din acnee). Daca boala nu se trateaza, eritemul poate deveni permanent.

Pe langa modificarile tegumentare apar si modificari oculare (uneori chiar inaintea celor dermatologice). Principala acuza este conjunctivita. Daca nu se trateaza, pacientul poate suferi in timp tulburari importante de acuitate vizuala, insa niciodata nu se poate ajunge la pierderea totala a vederii.

Tratamentul corect instituit poate controla aparitia simptomelor si poate preveni progresia si agravarea bolii. Daca este lasata netratata, rozaceea determina aparitia rinofimei - o conditie cauzata de inflamarea cronica a nasului ce determina aparitia unor modificari tegumentare - nodozitati groase, rosii si mari.

Rinofima este expresia inflamatiei glandelor sebacee din tegumente. Este mai frecventa in cazul barbatilor. Deoarece reprezinta un stadiu foarte avansat de evolutie al rozaceei, rinofima apare doar rar (majoritatea cazurilor sunt tratate corect si la timp).

Factori de risc

Sus

Nu se cunosc factorii de risc pentru aparitia bolii, insa se considera ca rozaceea are componenta genetica. Pacientii cu un risc mai crescut sunt cei cu piele deschisa, varsta intre 30-60 de ani, in special femeile la menopauza, cu istoric de flush sau bufeuri.
Triggerii (factorii declansatori ai crizei) sunt multi si includ expunerea la soare, stresul, apa fierbinte, alcoolul, cafeina, alimentele condimentate, dusurike calde, vremea rece, exercitiile fizice.

Factorii declansatori au capacitatea de a produce o crestere brusca a debitului circulator, in special la nivelul vaselor fetei, ceea ce determina o dilatare a lor (procesul avand drept expresie clinica inrosirea fetei pacientului). Factorii declansatori au variabilitate individuala (nu sunt la fel in cazul tuturor pacientilor, nu produc aceleasi efecte sau cu aceeasi intensitate).

Consult de specialitate

Sus

Pacientii sunt sfatuiti sa se prezinte la un consult medical de specialitate daca prezinta semne si simptome sugestive pentru rozacee, cum ar fi:
- pete rosiatice la nivelul fetei ce au caracter ciclic (apar si dispar regulat);
- eritem, papule sau linii violacee foarte subtiri (telangiectazii) cantonate in anumite regiuni ale fetei;
- iritatii oculare, inrosirea frecventa a ochilor;
- aparitia unor modificari la nivelul nasului (tegumente ingrosate, rosiatice);

In cazul in care pacientul observa prezenta unor simptome asemanatoare celor prezentate, este sfatuit sa se prezinte la medic. Daca boala este diagnosticata corect si in timp util, prognosticul pacientului este favorabil, se poate aplica un tratament care sa tina simptomele sub control si sa previna agravarea lor (sau cresterea frecventei).

Pacientii se pot adresa mai multor specialisti pentru a fi diagnosticati, consultati si pentru a beneficia de tratament. Acestia pot fi: medicul de familie, dermatolog, medic internist, oftalmolog (daca exista si atingere oftalmologica).

Daca pacientul necesita tratament chirurgical sau minichirurgical, poate fi luat in grija de catre medicul dermatolog sau de catre chirurgul plastician.

Pregatirea vizitei la medic

La inceput exista posibilitatea ca pacientii sa se afle in grija unui medic de familie (daca insa afectiunea este foarte grava si extinsa, pacientul poate fi trimis imediat la un dermatolog).

In ciuda atentiei cu care medicul trateaza fiecare caz, timpul alocat fiecarui pacient poate fi uneori destul de limitat. De aceea, acestia sunt sfatuiti sa isi pregateasca din timp o eventuala lista cu intrebari pe care sa le adreseze doctorului cu scopul de a afla mai multe despre boala lor.

Aceste intrebari pot fi referitoare la semne si simptome, la testele necesare pentru a sustine diagnosticul, la principalele modalitati terapeutice si la eficienta acestora si care sunt cele mai importante masuri pe care pacientul le poate lua ca sa amelioreze aceasta conditie (in special ce produse dermatocosmetice sunt recomandate, care ar trebui evitate si care ar trebui sa fie rutina zilnica de ingrijire a pielii).

La randul sau, medicul va adresa pacientului o serie de intrebari astfel incat sa poata formula la sfarsitul anamnezei un diagnostic de suspiciune.

Unele din intrebari pot fi referitoare la debutul simptomelor, la frecventa aparitiei lor, la caracterul lor (daca au fost permanent sau au disparut pentru o perioada), la conditiile care determina ameliorarea sau agravarea simptomelor.

Pregatirea raspunsului la astfel de intrebari poate economisi timp pretios, timp de care pacientul poate profita si pe care il poate utiliza in avantajul sau, fructificand astfel din plin vizita la medic.

Prognostic

Sus

Prognosticul este favorabil in cazul pacientilor care urmeaza un tratament corect - acestia ating o stare stabila a bolii, iar simptomele au intensitate scazuta. Boala poate deveni cronica si poate progresa in cazul unor pacienti.

Investigatii paraclinice

Sus

Investigarea pacientului cu rozacee este complexa si trebuie facuta cat mai amanuntit posibil, insa nu se abate de la schema clasica si cuprinde anamneza, examen fizic, investigatii paraclinice si de laborator.

Anamneza este centrata pe debutul simptomelor, asocierea lor cu eventuali triggeri (factorii declansatori), caracterul lor (progresiv, permanent sau intermitent), dar si pe antecedentele personale si heredo-colaterale (aceastea sunt importante deoarece rozaceea are o componenta genetica in aparitie).

Examenul fizic general ofera informatii cu privire la starea generala de sanatate a pacientului. Informatiile obtinute ajuta la diagnosticul diferential, iar examenul fizic local furnizeaza date despre boala specifica a persoanei respective. Din cauza faptului ca rozaceea are o gama variata de semne si simptome, controlul trebuie facut in detaliu, cautandu-se:

- zone eritematoase, telangiectazii (apar de obicei pe obraji si frunte);
- papule inflamatorii si pustule (mai ales pe nas, frunte, obraji);
- limfedem ocular, periorbital (este destul de rar, dar cand apare este semnificativ);
- iritare conjunctivala, episclerita (in formele cu atingere oculara);
- semne de dermatita seboreica si blefarita (sunt asociate frecvent cu rozacee, insa motivele nu se cunosc deocamdata cu certitudine);
- in cazuri mult mai rare, pacientii pot prezenta abcese dermice, noduli (in pyoderma faciale, de exemplu), papule intens rosiatice si eritem inflamator avand distributie simetrica pe zona superiora a fetei, in special in jurul ochilor si nasului (in cazul rozaceei granulomatoase).

Din cauza faptului ca in momentul actual nu exista un test specific pentru rozacee, medicul se bazeaza foarte mult pe datele obtinute din anamneza si din examenul fizic. Investigatiile paraclinice sunt importante pentru a determina daca boala are sau nu un rasunet sistemic. Sunt investigatiile uzuale de laborator: hemoleucograma, glicemie, sumar de urina.

Pentru a exclude alte boli, cum ar fi sarcoidoza sau lupusul eritematos sistemic, se practica insa biopsia de piele. Rezultatele obtinute la analiza histologica depind foarte mult de stadiul evolutiv al bolii, astfel: leziunile nonpustulare arata existenta unor infiltrate limfoplasmocitare perifoliculare si perivasculare, alaturi de numeroase celule multinucleate, neutrofile, eozinofile.

Leziunile papulopustulare se caracterizeaza prin infiltrat granulomatos mult mai pronuntat si uneori si abcese perifoliculare (in apropierea foliculilor pot fi evidentiati numerosi Demodex folliculorum).

De retinut!
Rozaceea este o boala al carei diagnostic este unul clinic, de aceea pacientii sunt sfatuiti sa nu omita niciun amanunt din trecutul lor medical ce ar putea fi important pentru caz.

Tratament medicamentos

Sus

Antibioticele pot fi folosite in creme sau comprimate pentru ca sunt capabile sa amelioreze simptomatologia, sa reduca eritemul si intensitatea manifestarilor oculare, sunt utile in tratarea papulelor si in prevenirea suprainfectariilor acestora.

Cazurile moderate raspund pozitiv la tratament cu creme pe baza de antibiotic, insa ameliorarea este mai rapida daca antibioticele se administreaza oral.

Tratamentul pe termen lung are numeroase efecte secundare, in principal sindroame dispeptice si infectii genitale (mai ales vaginale, la femei).

Ca urmare, se recomanda inceperea tratamentului cu antibiotice sub forma de preparate orale, apoi dozele se scad treptat si se introduce crema. Rinofima nu are indicatie de tratament antibiotic.

Scopurile tratamentului farmacologic sunt reducerea morbiditatii si prevenirea complicatiilor.
Se utilizeaza, pe langa antibiotice, o gama larga de medicamente.

Antiacneice - pot fi utile in cazul pacientilor cu papule, pustule sau cu rozacee glandulara si fimatoasa. Dintre aceste preparate, frecvent folosite in tratamentul rozaceei sunt acidul azelaic, peroxidul de benzoil si sulfacetamida sodica.

Acidul azelaic este disponibil in 2 forme: gel 15% si crema 20%. Este eficient in cazul rozaceei papulopustulare medii. La inceput poate fi aplicat de 2 ori/zi, apoi in functie de recomandarile medicului. Unii pacienti au descris iritatii tranzitorii, in special la inceputul tratamentului.

Sulfacetamida sodica este un produs ce contine 5% sulf si 10% sodiu si se utilizeaza local in rozaceea acneica, deoarece are proprietati antibacteriene. Se aplica exclusiv pe zonele afectate, insa nu si daca acestea sunt iritate.

Peroxidul de benzoil se poate elibera atat pe baza de prescriptie medicala, cat si fara. Sunt disponibile mai multe tipuri de preparate (geluri, creme, lotiuni) in concentratii diferite, de 2,5%, 5% si 10%.

Imunosupresoare - sunt capabile sa inhibe reactiile sistemului imun ce apar la diversi stimuli exogeni. Se utilizeaza in special tacrolim, insa mecanismul lui de actiune nu este inca complet elucidat.

Are capacitatea de a reduce pruritul si inflamatia locala prin supresia si inhibarea citokinelor din limfocitele T. Se recomanda aplicarea sa in strat subtire si masarea delicata, pana cand unguentul este absorbit in piele. Tratamentul trebuie continuat inca o saptamana dupa ce semnele si simptomele au disparut.

Retinoizii - sunt substante ce scad agragarea keratinocitelor anormale si pot sa scada foarte mult riscul de degenerare maligna. Influenteaza diferentierea keratinocitelor. Principalele substante sunt:

Tretinoin: este inrudita structural cu vitamina A. Este o substanta adecvata unor anumite categorii de pacienti ca tratament pe termen lung, insa poate determina aparitia iritarii locale. Unele studii asociaza utilizarea ei cu promovarea angiogenezei, insa nu a fost demonstrat inca daca influenteaza sau nu aparitia telangiectaziilor.

Pacientii trebuie sa evite aplicarea cremelor cu tretinoin daca au eczeme, iritatii, prurit local, daca stau foarte mult la soare. Trebuie evitat contactul cu membranele mucoase, gura si nasul.

Izotretinoin: este un agent farmacologic indicat in cazurile grave. Este contraindicat in sarcina deoarece poate determina avorturi spontane sau aparitia malformatiilor congenitale grave la fat. Izotretinoina poate sa scada acuitatea vizuala, sa determine aparitia sindromului de colon iritabil, a hepatitei, variatii mari in nivelul glicemiei. Tratamentul trebuie intrerupt daca apar rectoragiile, durere abdominala sau diaree severa.

Antibiotice - singure sau in combinatii cu alte clase de medicamente, antibioticele sunt printre cele mai eficiente medicamente in tratarea rozaceei, cele mai utilizate fiind:

Azitromicina: inhiba cresterea bacteriana, se administreaza 500 mg in prima zi, apoi 250 mg/zi timp de 4 zile. Nu se indica pacientilor cu hipersensibilitate la acest produs sau celor cu afectare hepatica. Reactii adverse apar daca produsul este injectat intravenos. Exista riscul ca dupa un tratament prelungit sa creasca proliferarea bacteriana sau fungica.

Metronidazol – administrat oral si-a demonstrat eficienta in tratarea papulelor si a pustulelor. Se administreaza 200 mg de 2 ori pe zi. In cazul aplicarii locale se recomanda curatarea si spalarea corespunzatoare a zonei respective, apoi aplicarea unui film foarte subtire de unguent peste zona rosie. In timpul tratamentului pacientii trebui monitorizati pentru a nu aparea convulsii sau neuropatii periferice.

Eritromicina- inhiba cresterea bacteriana. Este eficienta in doza de 500 mg de 2 ori/zi, in administrarea orala, iar aplicarea cremelor trebuie facuta timp de 2 saptamani. In cazul in care apare iritatia locala se recomanda oprirea tratamentului.

Clindamicina - se recomanda in solutii si creme pentru uz extern. Aplicat pe piele produsul este metabolizat si transformat in compusul activ, care determina inhibarea microorganismelor. Sunt disponibile solutii, lotiuni si geluri. Este foarte eficienta in tratarea rozaceei papulopustuloase.

Alte antibiotice utilizate sunt: claritromicina, tetraciclina, minociclina, doxiciclina.

De retinut!
Tratamentul rozaceei este unul exclusiv simptomatic. In cazul in care pacientul prezinta simptome grave si pe o perioada prelungita de timp, tratamentul trebuie mentinut pana la remiterea lor completa.

Tratament la domiciliu

Sus

Exista o serie de masuri pe care pacientii le pot lua pentru a-si ameliora conditia, pentru a preveni aparitia episoadelor acute si pentru a-si imbunatati calitatea vietii, in general. Pe langa tratamentul medical special prescris de medic, pacientii isi pot ameliora sanatatea daca se implica activ in tot ce presupune tratamentul complet.

Specialistii recomanda pacientilor sa aiba mereu in vedere:

- Utilizarea produselor de ingrijire a tenului - sunt indicate doar sapunurile, lotiunile si produsele dermatocosmetice adresate special tenului sensibil, cu probleme. Acestea nu trebuie sa contina alcool, sa nu fie abrazive si sa nu inchida porii (sa fie specificat pe ambalaj ca sunt noncomedogenice). Pacientii trebuie sa evite frecarea tenului sau stergerea lui brutala, cu miscari energice.

Daca tenul nu este foarte sensibil si tolereaza, se poate incerca aplicarea diverselor baze colorate pentru machiaj si fond de ten care sa mascheze eritemul accentuat din anumite zone. Medicul specialist poate recomanda pacientilor anumite produse speciale pentru rozacee.

- Utilizarea permamenta a unei creme cu factor de protectie solar. Specialistii insista asupra importantei unei asemenea creme. Ea trebuia folosita zilnic si se recomanda utilizarea uneia care sa protejeze anti UVA si UVB si sa aiba un factor de protectie de minim 15. Desi gasirea unei creme care sa se adapteze perfect nevoilor tenului este un proces lung, deoarece pot sa apara reactii adverse la multe dintre ele, este important ca in final pacientul sa isi procure o astfel de crema.

Alte avantaje ale cremelor cu factor de protectie solar sunt reprezentate de faptul ca ele contin silicon protector cum ar fi dimeticon, cyclometicon, iar unele colorate (verzui sau galbene) sunt capabile sa acopere eritemul. Unii pacienti tolereaza si blocantii fizici ai radiatiilor ultraviolete cum ar fi dioxidul de titan sau oxidul de zinc.

- Utilizarea produselor de ingrijire a ochilor - se recomanda aplicarea de lacrimi artificiale daca pacientii isi simt ochii uscati sau aplicarea de comprese umede si caldute pe pleoape si spalarea delicata a pleopelor cu un produs special (acestea sunt disponibile in farmacii).

- Identificarea triggerilor - pacientii pot realiza o lista cu factorii emotionali, alimentari sau de mediu care determina aparitia episoadelor de rozacee. Specialistii au intocmit chiar si un fel de formular pentru ca pacientilor sa le fie mult mai usor sa tina evidenta acestor factori.

Pe formular pacientul trebuie sa bifeze sau sa noteze urmatoarele: conditiile climatice la care a fost expus, bauturile si mancarurile pe care le-a consumat (condimente, alcool, bauturi calde, fructe, lactate, legume) medicamentele pe care le-a luat, activitatile pe care le-a efectuat si starile emotionale prin care a trecut (munca fizica, situatii stresante, bai calde, sauna, lucru la temperaturi ridicate), substantele cu care a intrat in contact (cosmetice, sapun, parfum, aftershave, sampon, dermatocosmetice, produse de ingrijire a locuintei) cum au fost simptomele si daca a luat sau nu tratamentul. Un astfel de chestionar trebuie completat la finalul fiecarei zile pana se identifica toti factorii declansatori ai crizelor.

- Evitarea factorilor declansatori - dupa identificarea lor se recomanda pacientilor sa incerce pe cat posibil sa ii evite:
- sa limiteze expunerea la soare, sa poarte palarii cu boruri largi vara si sa aplice crema cu factor de protectie solara inainte de a iesi afara, in orice sezon;
- sa reduca din stresurile zilnice, sa aiba o dieta echilibrata si sa faca sport cu moderatie;
- sa isi mentina o temperatura adecvata in locurile umede si calde (folosind un evantai, ventilator, aerisind incaperea sau dand drumul aerului conditionat);
- sa evite alimentele condimentate, alcoolul si bauturile fierbinti;
- sa faca exercitii fizice doar de intensitate moderata si doar pentru un timp scurt (vara sa le faca doar in diminetile racoroase);
- sa utilizeze o crema hidratanta in timpul iernii pentru a preveni deshidratarea pielii. Pacientii sunt sfatuiti sa poarte o esarfa sau un fular care sa le acopere obrajii si nasul pentru a nu veni in contact cu vantul rece;
- evitarea apei fierbinti si a saunelor.

- Utilizarea exclusiva a produselor speciale pantru pielea sensibila si evitarea produselor abrazive sau iritante. Sunt recomandate produsele catalogate ca fiind noncomedogene (ele au proprietatea de a nu inchide porii si a nu bloca drenarea glandelor sudoripare si sebacee).

Zonele afectate trebuie spalate doar cu lotiuni indicate si recomandate de medic.
Exista o serie de tratamente naturiste care pot fi utilizate, insa acestea nu si-au demonstrat eficienta. Pacientii nu sunt sfatuiti sa recurga la aceste metode alternative fara sa fi consultat inainte medicul.

Tratament chirurgical

Sus

Pacientii care au indicatie chirurgicala sunt in general cei a caror boala este foarte avansata si la care au aparut rinofima, telangiectazii marcante si eritem persistent.

Raspunsul la tratamentul chirurgical este variabil in functie de pacient: cei cu tenul mai deschis la culoare, care utilizeaza produse de ingirijire cu factor de protectie solar si care dupa procedura isi limiteaza timpul pe care il petrec la soare au mai multe avantaje in urma realizarii interventiei chirurgicale comparativ cu cei cu pielea mai inchisa, care stau mult timp in soare.

Tipurile de interventii foarte frecvent folosite sunt:

Remodelarea laser - laserul nonablativ este eficient in rozacee deoarece remodeleaza structura anormala a tesutului conjunctiv dermic si amelioreaza calitatea epidermei. Dezavantajul principal al procedurii este costul ridicat.

Sunt necesare 1-3 sedinte realizate la 4-8 saptamani distanta pentru a obtine cele mai bune rezultate. Laserul se foloseste si pentru indepartarea telangiectaziilor: in acest caz laserul absoarbe selectiv oxihemoglobina, ceea ce determina reducerea calibrului vascular cu o minima afectare si cicatrizare a tesutului din jur.

Tratamentul cu lumina pulsatila reprezinta de fapt un laser multicromatic ce are diverse tinte, inclusiv melanina si hemoglobina. De aceea, este folosit si pentru intinerirea tenului, leziuni vasculare si pigmentare.

Dermabraziunea - procedura este capabila sa amelioreze calitatea si textura tenului si este eficienta chiar si in rinofima.

Chirurgia estetica - telangiecatziile permanente pot fi tratate electrochirurgical. Din cauza faptului ca procedura nu amelioreaza si eritemul facial, telangiectaziile au tendinta de a reaparea in timp. Eficienta maxima este in tratarea si remodelarea nasului in cazurile grave de rinofima.

De retinut!
Pacientii aflati in tratament prelungit cu izotretinoin sau cei care l-au utilizat in ultimele 6-12 luni nu sunt candidati buni la interventia chirurgicala deoarece acest lucru se asociaza unui risc crescut de aparitie a unor cicatrici urate dupa interventii. Alte tipuri de tratament trebuie discutate si analizate exclusiv cu medicul curant deoarece doar acesta cunoaste complexitatea fiecarui caz in parte.

Educarea si intelegerea pacientului cu rozacee

Rozaceea poate fi o boala destul de deranjanta, care afecteaza in mod serios calitatea vietii pacientului. Acesta se poate simti adesea jenat de simptomele sale si poate deveni retras. Pentru a face fata mai bine acestei boli, specialistii recomanda pacientilor urmatoarele:

- sa afle cat mai multe despre boala lor si chiar sa participe la intalniri si discutii cu alte persoane afectate de boala;
- sa urmeze intocmai recomandarile medicului si sa isi modifice comportamentul in functie de recomandarile acestuia;
- sa mentina relatii cat mai bune cu familia si prietenii deoarece acestia pot oferi un real sprijin pacientului la nevoie.

Prevenire

Sus

Din cauza faptului ca deocamdata nu se cunoaste cauza exacta de aparitie a rozaceei, boala nu poate fi prevenita.
Cu toate acestea, exista o serie de masuri pe care pacientii le pot lua in vederea diminuarii riscului de aparitie sau a intensitatii simptomelor. Pot incerca sa evite contactul cu diversi agenti declansatori (alimente condimentate, alcool, bai fierbinti, stres) si pot utiliza produsele speciale pentru ingrijirea tenului sensibil.

Reducerea simptomelor se face doar daca se continua tratamentul conform recomandarilor medicului si daca pacientul este atent la ce produse cosmetice utilizeaza (trebuie evitate cele pe baza de alcool deoarece irita pielea).


Medici specialisti Dermatologie-Estetica

Sectiune sustinuta de: Advertisement

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate